Archive for the ‘LEGISLATIE IN CONSTRUCTII’ Category

LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.

Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

Art. 2

Prevederile prezentei legi se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinaţie – denumite în continuare construcţii, precum şi lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora.

Sunt exceptate clădirile pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi construcţiile provizorii.

Art. 3

Prin prezenta lege se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

Art. 4

Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

Clasificarea în categorii de importanţă a construcţiilor se face în funcţie de complexitate, destinaţie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi după considerente economice.

Art. 5

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe:

a) rezistenţă şi stabilitate;

b) siguranţă în exploatare;

c) siguranţă la foc;

d) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

e) izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;

f) protecţie împotriva zgomotului.

Art. 6

Obligaţiile prevăzute la articolul precedent revin factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor, precum şi în postutilizarea lor, potrivit responsabilităţilor fiecăruia.

Aceşti factori sunt: investitorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte, fabricanţii şi furnizorii de produse pentru construcţii, executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum şi autorităţile publice şi asociaţiile profesionale de profil.

Art. 7

În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziţiile sau în autorizaţiile ce se emit, factorii prevăzuţi la articolul precedent sunt obligaţi să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcţiilor, corespunzătoare cerinţelor, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze.

În contracte nu se pot înscrie niveluri şi cerinţe, referitoare la calitate, inferioare reglementărilor în vigoare, cu privire la cerinţele prevăzute la art. 5.

CAPITOLUL II: Sistemul calităţii în construcţii

Art. 8

Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.

Art. 9

Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) reglementările tehnice în construcţii:

b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;

c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;

d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;

e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;

f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii;

g) activitatea metrologică în construcţii;

h) recepţia construcţiilor;

i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;

j) postutilizarea construcţiilor;

k) controlul de stat al calităţii în construcţii.

Art. 10

Reglementările tehnice se stabilesc prin regulamente şi proceduri şi au ca obiect concepţia, calculul şi alcătuirea, execuţia şi exploatarea construcţiilor. Prin reglementările tehnice se stabilesc, în principal, condiţiile minime de calitate cerute construcţiilor, produselor şi procedeelor utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi de verificare a acestora.

Art. 11

Certificarea calităţii produselor folosite în construcţii se efectuează prin grija producătorului, în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii.

La lucrările de construcţii se interzice folosirea de produse fără certificarea calităţii lor, care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor.

Art. 12

Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii stabilesc, în condiţiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condiţiile de fabricaţie, de transport, de depozitare, de punere în operă şi de întreţinerea a acestora.

La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinţelor se vor folosi produse, procedee şi echipamente tradiţionale, precum şi altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.

Art. 13

Verificarea proiectelor pentru execuţia construcţiilor, în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţe, se va face numai de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor.

Se interzice aplicarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie neverificate în condiţiile alineatului precedent.

Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin diriginţi de specialitate sau prin agenţi economici de consultanţă specializaţi.

Expertizele tehnice ale proiectelor şi construcţiilor se efectuează numai de către experţi tehnici atestaţi.

Art. 14

Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea calităţii acestora.

Agenţii economici care execută lucrări de construcţii asigură nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, prin personal propriu şi responsabili tehnici cu execuţia atestaţi, precum şi printr-un sistem propriu conceput şi realizat.

Art. 15

Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii se fac în conformitate cu prevederile legale.

Art. 16

Asigurarea activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de măsurare şi control utilizate în acest domeniu.

Art. 17

Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.

Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documente privitoare la realizarea şi exploatarea acesteia. Ea se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.

Recepţia construcţiilor se face de către investitor – proprietar, în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.

Art. 18

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor.

Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi la lucrări de reparaţii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

Art. 19

Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor, de recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor recuperabile, precum şi reciclarea deşeurilor cu asigurarea protecţiei mediului potrivit legii.

Art. 20

Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare, de execuţie, de exploatare şi de postutilizare a construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului calităţii în construcţii.

Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, care răspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor.

CAPITOLUL III: Obligaţii şi răspunderi

Secţiunea 1: Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor

Art. 21

Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;

b) obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;

c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;

e) acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

f) asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie;

g) întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar;

h) expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste construcţii se execută lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.

Secţiunea 2: Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor

Art. 22

Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;

b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;

d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.

Secţiunea 3: Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor

Art. 23

Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale:

a) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea soluţionării;

b) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;

c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi;

d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

e) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;

g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;

h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;

i) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;

j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;

k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;

l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;

m) stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie – factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi – în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.

Secţiunea 4: Obligaţii şi răspunderi ale specialiştilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuţia şi ale experţilor tehnici, atestaţi

Art. 24

Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.

Responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.

Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.

Obligaţiile specialiştilor atestaţi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

Secţiunea 5: Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor construcţiilor

Art. 25

Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor;

b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar;

c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnică şi reglementărilor tehnice;

d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii;

e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;

f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Secţiunea 6: Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

Art. 26

Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;

b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin conform contractului;

c) efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;

d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor conform cărţii tehnice a construcţiei şi contractului încheiat cu proprietarul;

e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare.

Secţiunea 7: Obligaţii şi răspunderi în activitatea de cercetare

Art. 27

Unităţile care prestează activităţi de cercetare în construcţii au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea de cercetări teoretice şi experimentale preliminare, în vederea fundamentării reglementărilor tehnice în construcţii;

b) fundamentarea, elaborarea şi experimentarea de soluţii tehnice, produse şi procedee noi pentru construcţii;

c) verificarea şi controlul noilor produse şi procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice, conform dispoziţiilor legale.

Secţiunea 8: Obligaţii şi răspunderi comune

Art. 28

Răspunderea pentru realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă, a unor construcţii de calitate corespunzătoare, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin procedurile şi regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participă la conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea acestora.

Art. 29

Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Secţiunea 9: Obligaţiile şi răspunderile Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului

Art. 30

Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi inspecţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum şi celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.

Controlul de stat al calităţii în construcţii pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, se realizează de către organele proprii abilitate în acest scop.

Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

CAPITOLUL IV: Sancţiuni

Art. 31

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări a acesteia, fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă acestea ar putea produce una sau mai multe dintre următoarele consecinţe: pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe deosebit de grave.

Fapta prevăzută în alineatul precedent se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul în care a avut drept urmare distrugerea totală sau parţială a construcţiei, moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe deosebit de grave.

Art. 32

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă continuarea lucrărilor de construcţii executate necorespunzător şi oprite prin dispoziţii ale organelor de control, în toate cazurile în care acestea le afectează rezistenţa şi stabilitatea.

Art. 33

Constituie contravenţie la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă:

I. De la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei:

a) executarea de modificări la construcţie ori demolarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea şi executarea acesteia;

b) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor de complexitate şi importanţă deosebită, referitoare la stabilitate şi rezistenţă.

II. De la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei:

a) realizarea de construcţii fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialişti atestaţi conform prevederilor legale;

b) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, a lucrărilor de întreţinere, de reparaţii şi de consolidări;

c) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări care pot afecta cerinţele, fără proiect verificat de specialişti atestaţi conform prevederilor legale;

d) organizarea necorespunzătoare şi neaplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii, inclusiv realizarea de construcţii fără responsabili tehnici cu execuţia atestaţi corespunzător prevederilor art. 14.

III. De la 500.000 lei la 3.000.000 lei:

a) elaborarea de proiecte incomplete sau conţinând neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor, precum şi însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

b) încălcarea prevederilor din reglementările tehnice referitoare la cerinţele construcţiei;

c) recepţionarea construcţiei cu încălcarea prevederilor legale;

d) necompletarea şi nepăstrarea cărţii tehnice a construcţiei conform prevederilor legale;

e) stabilirea, în cadrul expertizei unor proiecte de execuţie sau lucrări de construcţii, a unor soluţii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor;

f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea iniţială, la terminarea lucrărilor de construcţii;

g) neasigurarea verificării execuţiei lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, corespunzător prevederilor art. 21;

h) interzicerea sau obstrucţionarea efectuării controlului calităţii în construcţii, neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate de persoanele cu atribuţii de control, conform prevederilor legale.

IV. De la 200.000 lei la 800.000 lei:

a) neprecizarea în proiect a categoriei de importanţă a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii;

b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor;

c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate şi a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinţe;

d) neexecutarea obligaţiilor de întreţinere şi reparaţii care revin proprietarilor potrivit legii şi care afectează nivelul de calitate corespunzător cerinţelor;

e) neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi neasigurarea condiţiilor de verificare.

V. De la 100.000 lei la 200.000 lei:

a) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, urmare convocării făcute de executant, precum şi convocarea nejustificată, de către acesta, a factorilor interesaţi;

b) nesolicitarea de către investitor sau executant a soluţiilor de remediere a defectelor apărute în timpul execuţiei, referitoare la cerinţe;

c) neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinţe;

d) neaplicarea de către executant a soluţiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformităţilor, defectelor sau neconcordanţelor apărute în timpul execuţiei;

e) nesesizarea Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice la construcţiile în execuţie, precum şi la cele în exploatare;

f) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control.

Art. 34

Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 33 se aplică persoanelor juridice şi fizice.

Art. 35

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 33 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu atribuţii de control din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, iar în cazurile prevăzute la art. 30, de către persoanele împuternicite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii.

Art. 36

Contravenţiilor prevăzute la art. 33 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAPITOLUL V: Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 37

Regulamentele şi procedurile pentru clasificarea construcţiilor în categorii de importanţă şi pentru componentele sistemului calităţii în construcţii prevăzute la art. 9 se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 38

Regulamentele prevăzute la art. 37 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.

Procedurile prevăzute la art. 37 şi normele pentru elaborarea şi aplicarea componentelor sistemului calităţii în construcţii se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului.

Art. 39

Autorizaţia de construire pentru lucrările prevăzute la art. 3 lit. a), b), c), d) şi e) din Legea nr. 50/1991 se va elibera numai pentru proiecte verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi, cu excepţia prevăzută la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.

Art. 40

Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi pentru inspecţia statului pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori sau proprietari prin virarea unei sume echivalente cu o cotă de 0,70% din cheltuielile pentru lucrările prevăzute la art. 2. Calculul şi virarea sumelor respective se fac eşalonat, concomitent cu plata lucrărilor. Fondurile respective se utilizează 30% pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi 70% pentru controlul statului.

Întârzierile la plată a cotelor de către investitor sau proprietar, prevăzute la alin. 1, se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată.

Cheltuielile necesare efectuării activităţii de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în construcţii se suportă de către partea interesată.

Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.

Cheltuielile necesare certificării calităţii produselor şi procedeelor, eliberării de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee şi echipamente, autorizării şi acreditării laboratoarelor, verificării proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii, conducerii şi asigurării calităţii, verificărilor metrologice, recepţiei lucrărilor, urmăririi comportării în exploatare şi intervenţii în timp şi postutilizării construcţiilor se suportă de către factorii interesaţi.

Art. 41

Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se abrogă Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor, Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 12 din data de 24 ianuarie 1995

Guvernul Romaniei
Hotarare nr. 267/2006
din 22/02/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 27/03/2006

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata

   In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 49 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata,

   Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

   Articol unic.  – Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. Prezentul act normativ transpune Directiva Consiliului nr. 85/384/CEE privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si altor dovezi oficiale de calificare in domeniul arhitecturii, inclusiv masurile de facilitare a exercitarii efective a dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 223 din 21 august 1985, cu modificarile si completarile ulterioare.

   PRIM-MINISTRU

CALIN POPESCU-TARICEANU
   
                                      Contrasemneaza:
                                      —————
                  Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
                                       Gheorghe Dobre
            Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului,
                                       Laszlo Borbely
                           p. Ministrul educatiei si cercetarii,
                                        Jozsef Koto,
                                      secretar de stat
                    Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
                                       Gheorghe Barbu
                             p. Ministrul integrarii europene,
                                      Adrian Ciocanea,
                                      secretar de stat
 

   Bucuresti, 22 februarie 2006.
   Nr. 267.

   ANEXA
     NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea si

exercitarea profesiei de arhitect, republicata

Parlamentul Romaniei

 

 
Lege nr. 350/2001
din 06/07/2001
Versiune actualizata la data de 11/02/2011
privind amenajarea teritoriului si urbanismul
 

 

    ___________
@Text actualizat la data de 11.02.2011. Actul include modificarile din urmatoarele acte:
- Ordonanta nr. 69/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 773 din 24/08/2004.
- Legea nr. 289/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 13/07/2006.
- Ordonanta nr. 18/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 01/02/2007.
- Ordonanta nr. 27/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 29/08/2008.
- Legea nr. 242/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 460 din 03/07/2009.
- Legea nr. 345/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 778 din 13/11/2009.
- O.U.G. nr. 7/2011 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 111 din 11/02/2011.

 

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 1. - (1) Teritoriul Romaniei este parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activitatile de amenajare a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbana durabila ale autoritatilor publice centrale si locale.
   (2) Autoritatile administratiei publice sunt gestionarul si garantul acestei avutii, in limitele competentelor legale.
   (3) In vederea asigurarii dezvoltarii echilibrate, coerente si durabile a teritoriului national, autoritatile administratiei publice locale isi armonizeaza deciziile de utilizare a teritoriului, in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.
   (4) Statul, prin intermediul autoritatilor publice, are dreptul si datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism si de amenajare a teritoriului, conditiile de dezvoltare durabila si respectarea interesului general, potrivit legii.
   (5) Gestionarea spatiala a teritoriului urmareste sa asigure indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului, conditii de locuire adecvate, conditii de munca, de servicii si de transport ce raspund diversitatii nevoilor si resurselor populatiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protectiei peisajelor naturale si construite, conservarea biodiversitatii si crearea de continuitati ecologice, securitatea si salubritatea publica, rationalizarea cererii de deplasari, calitate estetica si arhitecturala, protejarea identitatii arhitecturale si culturale a localitatilor urbane si rurale.
    ___________
    Art. 1. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 2. - (1) Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.
   (2) Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului.
   (3) Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale, precum si la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, national si european.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Legea nr. 289/2006 incepand cu 16.07.2006.

 

   Art. 3. - Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare; democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor.
   Art. 4. - Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:
   a) operationala, prin detalierea si delimitarea in teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
   b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitatilor;
   c) normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv infrastructura, amenajari si plantatii.
   Art. 5. - Activitatea de amenajarea a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie.
   Art. 6. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale raspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.

 

   CAPITOLUL II
  Domeniul de activitate

 

   SECŢIUNEA 1
  Amenajarea teritoriului

 

   Art. 7. - Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.
   Art. 8. - Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean.
   Art. 9. - Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele:
   a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;
   b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
   c) gestionarea in spiritul dezvoltarii durabile a resurselor naturale si a peisajelor naturale si culturale;
    ___________
    Litera c) a fost modificata prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   d) utilizarea rationala a teritoriului.
   e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale.

 

    ___________
    Litera e) a fost introdusa prin punctul 3. din Legea nr. 289/2006 incepand cu 16.07.2006.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Urbanismul

 

   Art. 10. - Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.
   Art. 11. - Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate in retea, pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.
   Art. 12. - Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor.
   Art. 13. - Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:
   a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
   b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;
   c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite;
   d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
   e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
   f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
  Strategia de dezvoltare teritoriala, activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism

 

   Art. 14. - (1) Activitatile principale de amenajare a teritoriului si de urbanism constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil teritorial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu documentatiile de specialitate legal aprobate.
   (2) Strategiile, politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial, prevazute la alin. (1), se fundamenteaza pe Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei.
   (3) Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritoriala a Romaniei, bazat pe un concept strategic, precum si directiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani, la scara regionala, interregionala, nationala, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier si transnational.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 06.07.2009.

 

   (4) In procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei se bazeaza pe:
   a) sistemul de politici publice teritoriale, in conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si cu evolutiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
   b) metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel incat investitiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei sa fie considerate investitii publice de interes national;
   c) sistemul national de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritoriala, evaluare a impactului teritorial al politicilor si pe sisteme de fundamentare tehnica a deciziilor in dezvoltarea teritoriala;
   d) crearea de parteneriate interinstitutionale, intersectoriale si teritoriale pentru promovarea si implementarea proiectelor strategice vizand coeziunea teritoriala.
   (5) Metodologia prevazuta la alin. (4) lit. b) se aproba prin hotarare a Guvernului.
    ___________
    Art. 14. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   Art. 141. - In elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei, trebuie urmarite principiile strategice privind:
   a) racordarea teritoriului national la reteaua europeana si intercontinentala a polilor de dezvoltare si a coridoarelor de transport;
   b) dezvoltarea retelei de localitati si structurarea zonelor functionale urbane;
   c) promovarea solidaritatii urban-rural si dezvoltarea adecvata a diferitelor categorii de teritorii;
   d) consolidarea si dezvoltarea retelei de legaturi interregionale;
   e) protejarea, promovarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural.
    ___________
    Art. 141. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   Art. 15. - Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
   a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date urbane si teritoriale standardizate si compatibile, inclusiv in conformitate cu directiva INSPIRE transpusa prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii nationale pentru informatii spatiale in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 190/2010;
   c) elaborarea strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare urbana si teritoriala;
   d) elaborarea documentatiilor de amenajare a teritoriului;
   e) elaborarea documentatiilor de urbanism;
   f) gestionarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu;
   h) monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
    ___________
    Art. 15. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 16. - In vederea asigurarii personalului de specialitate necesar pentru buna desfasurare a activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei coopereaza cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu institutiile de invatamant superior si cu organizatiile profesionale in domeniu, pentru organizarea si desfasurarea unor programe de formare profesionala, specializare si perfectionare continua.

 

    ___________
    SECTIUNEA a 3-a a fost modificata prin punctul 2. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   CAPITOLUL III
  Atributii ale administratiei publice

 

   SECŢIUNEA 1
  Atributiile administratiei publice centrale

 

   Art. 17. - Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de Guvern, care stabileste, in baza strategiilor nationale de dezvoltare, prin Programul de guvernare, linii directoare, politici sectoriale, programe si proiecte prioritare.
    ___________
    Art. 17. a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 18. - (1) Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor este autoritatea administratiei publice centrale pentru planificare teritoriala, amenajarea teritoriului si urbanism, avand in aceasta calitate urmatoarele atributii:
   a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si a politicilor publice in conformitate cu obiectivele acesteia;
    ___________
    Litera a) a fost modificata prin punctul 5. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national;
   c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala;
   c1) initierea si coordonarea elaborarii sau actualizarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice inscrise in lista patrimoniului mondial;
    ___________
    Litera c1) a fost introdusa prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   c2) identificarea, delimitarea si stabilirea prin hotarare a Guvernului, cu consultarea autoritatii administratiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii si patrimoniului national, dupa caz, precum si a autoritatilor administratiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabila prin caracterul lor de unicitate si coerenta peisagera, teritorii avand valoare particulara in materie de arhitectura si patrimoniu natural sau construit ori fiind marturii ale modurilor de viata, de locuire sau de activitate si ale traditiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere;
    ___________
    Litera c2) a fost introdusa prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   c3) intocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectura si peisaj, care se aproba prin hotarare a Guvernului si se detaliaza ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), in vederea conservarii si punerii in valoare a acestora si a pastrarii identitatii locale;
    ___________
    Litera c3) a fost introdusa prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   c4) stabilirea, impreuna cu autoritatea administratiei publice centrale responsabila cu domeniul turismului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a zonelor turistice de interes national, respectiv zona costiera, zone montane si alte categorii de teritorii stabilite prin acte normative pentru care initiaza si coordoneaza documentatii de urbanism si amenajare a teritoriului si regulamente-cadru de urbanism si arhitectura in vederea asigurarii conditiilor de dezvoltare durabila si de pastrare a identitatii locale, care se aproba prin hotarare a Guvernului;
    ___________
    Litera c4) a fost introdusa prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   c5) initierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamenteaza din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regionala;
    ___________
    Litera c5) a fost introdusa prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
   e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   f) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
   g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, cu consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului in care se aplica programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritoriala si liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului si urbanism, la nivel regional, judetean si local.
    ___________
    Litera g) a fost modificata prin punctul 5. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   h) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   (2) In vederea asigurarii coerentei masurilor de dezvoltare regionala in ansamblul dezvoltarii teritoriului national, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor:
   a) va desemna un reprezentant in Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala;
   b) va desemna cate un reprezentant fara drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regionala;
   c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agentiile de dezvoltare regionala, cel putin un specialist in amenajarea teritoriului si urbanism.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.
    ___________
    Art. 18. a fost modificat prin punctul 5. din Legea nr. 289/2006 incepand cu 16.07.2006.

 

   Art. 19. - (1) In indeplinirea atributiilor sale Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei utilizeaza informatii de sinteza la nivel national din toate domeniile de activitate economica si sociala.
   (2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, la cerere, informatiile necesare pentru desfasurarea activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism.
   Art. 20. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate solicita autoritatilor administratiei publice locale sa elaboreze sau sa modifice o documentatie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, in vederea aprofundarii, detalierii sau aplicarii unor prevederi cuprinse in programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum si pentru respectarea intereselor generale ale statului.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Atributiile autoritatilor administratiei publice judetene

 

   Art. 21. - Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean, conform legii.
   Art. 22. - (1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate.
   (2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet, asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii.
   (3) In activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de alte ministere si organe ale administratiei publice centrale.
   Art. 23. - Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze sau sa actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, in vederea asigurarii aplicarii unor prevederi cuprinse in programele de dezvoltare a judetului; solicitarea se transmite consiliului local, insotita de expunerea motivelor care au stat la baza hotararii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentatiei.
   Art. 24. - (1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeaza informatii de sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de activitate economico-sociala.
   (2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judetului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si urbanistica a localitatilor.
   Art. 241. - Presedintele consiliului judetean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului judetean condusa de arhitectul-sef, are urmatoarele atributii in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului:
   a) asigura elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritoriala si le supune aprobarii consiliului judetean;
   b) asigura elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului judetean;
   c) propune asocierea, in conditiile legii, a judetului cu comunele si orasele interesate si coordoneaza elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale;
   d) supune aprobarii consiliului judetean, in baza referatului tehnic al arhitectului-sef, documentatiile de amenajare a teritoriului;
   e) actioneaza pentru respectarea si punerea in practica a prevederilor documentatiilor de amenajare a teritoriului aprobate.

 

    ___________
    Art. 241. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.
    ___________
    SECTIUNEA a 2-a a fost modificata prin punctul 6. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
  Atributiile autoritatilor administratiei publice locale

 

   Art. 25. - (1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului.
   (2) Consiliul local coopereaza cu consiliul judetean si este sprijinit de acesta in activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism.
   Art. 26. - Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii, agenti economici, organisme si organizatii neguvernamentale de interes national, judetean sau local.
   Art. 27. - (1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-sociala.
   (2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agentii economici, organismele si organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local.
   Art. 271. - Primarul/Primarul general al municipiului Bucuresti, prin structura responsabila cu urbanismul condusa de arhitectul-sef din cadrul aparatului de specialitate, are urmatoarele atributii in domeniul urbanismului:
   a) asigura elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbana si teritoriala si le supune aprobarii consiliului local/general;
   b) asigura elaborarea planurilor urbanistice aflate in competenta autoritatilor publice locale, in conformitate cu prevederile legii;
   c) supune aprobarii consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in baza referatului tehnic al arhitectului-sef, documentatiile de urbanism, indiferent de initiator;
   d) actioneaza pentru respectarea si punerea in practica a prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate.

 

    ___________
    Art. 271. a fost introdus prin punctul 9. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.
    ___________
    SECTIUNEA a 3-a a fost modificata prin punctul 8. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   SECŢIUNEA a 4-a
  Certificatul de urbanism

 

   Art. 28. - Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism.
   Art. 29. - (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
   (2) Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice, precum si pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel putin 3 parcele. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   (3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil.
   (4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire, amenajare sau plantare.
   (5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia.
   (6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, dupa caz, pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
   Art. 30. - Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. In acest scop nu este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, in vederea emiterii certificatului de urbanism.
   Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
   a) regimul juridic al imobilului – dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea imobilului – teren si/sau constructiile aferente – in intravilan sau in extravilan; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului – zone protejate, interdictii definitive sau temporare de construire -, daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania si asupra caruia, in cazul vanzarii, este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a statului potrivit legii, precum si altele prevazute de lege. Informatiile privind dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia vor fi preluate din cartea funciara, conform extrasului de carte funciara pentru informare.
    ___________
    Litera a) a fost modificata prin punctul 7. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   b) regimul economic al imobilului – folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei;
   c) regimul tehnic al imobilului – procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa.
   Art. 311. - (1) Dreptul de construire se acorda potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentatiilor de urbanism si regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
   (2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi conditionata de asigurarea cailor de acces, a dotarilor publice si echipamentelor tehnice necesare functionarii coerente a zonei.
   (3) In cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura si parametrii zonei proiectati prin documentatiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi conditionata de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioara a planului cadastral al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, respectiv a evidentelor de carte funciara.
   (4) La emiterea autorizatiei de construire de catre autoritatea publica competenta, pe langa prevederile documentatiilor de urbanism si ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte:
   a) existenta unui risc privind securitatea, sanatatea oamenilor sau neindeplinirea conditiilor de salubritate minima;
   b) prezenta unor vestigii arheologice. Autoritatile abilitate elibereaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica sau instituie restrictii prin avizul eliberat, in termen de 3 luni de la inaintarea de catre beneficiar/finantator a Raportului de cercetare arheologica, elaborat in urma finalizarii cercetarilor;
   c) existenta riscului de incalcare a normelor de protectie a mediului;
   d) existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase – recunoscute si protejate potrivit legii;
   e) existenta riscurilor naturale de inundatii sau alunecari de teren;
   f) evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
   (5) Pentru terenul trecut in intravilan in baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesara scoaterea din circuitul agricol.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 06.07.2009.
    ___________
    Art. 311. a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   Art. 312. - In baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizatiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care exista reglementari privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor, cuprinse in Regulamentul local de urbanism – R.L.U., aferent acestuia.
    ___________
    Art. 312. a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   Art. 313. - Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau interdictie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidentia/delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.
    ___________
    Art. 313. a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanta nr. 27/2008 incepand cu 01.09.2008.

 

   Art. 32. - (1) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare a prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism:
   a) sa respinga in mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate;
   b) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea de catre autoritatea publica locala competenta a unui plan urbanistic zonal;
   c) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, in conditiile legii, si de aprobarea acestuia de catre autoritatea publica locala, numai in situatia solicitarii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi, infrastructura de transport, in situatia extinderii intravilanului localitatii cu cel putin 10.000 m2 pentru functiuni de locuire sau cu cel putin 5.000 m2 pentru functiuni de servicii sau productie;
   d) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic de detaliu;
   e) sa permita intocmirea documentatiei tehnice pentru autorizatia de construire, in situatia solicitarii construirii pe o parcela in cadrul unui front continuu construit preexistent in care cladirile de pe parcelele adiacente au acelasi regim de inaltime cu cel solicitat.
   (2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c), initierea planului urbanistic zonal se face dupa obtinerea unui aviz de oportunitate intocmit de arhitectul-sef si aprobat, dupa caz, conform competentei, de presedintele consiliului judetean, cu avizul prealabil al primarului localitatii, de primarul localitatii, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti.
   (3) Avizul de oportunitate se emite in baza unei solicitari scrise, cuprinzand urmatoarele elemente:
   a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investitiei/operatiunii propuse, indicatorii propusi, modul de integrare a acesteia in zona, prezentarea consecintelor economice si sociale la nivelul unitatii teritoriale de referinta si la nivelul localitatii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privati si categoriile de costuri ce vor cadea in sarcina autoritatii publice locale;
   b) piese desenate, respectiv incadrarea in zona, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat, conceptul propus – plan de situatie cu prezentarea functiunilor, a vecinatatilor si a limitelor servitutilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilitatilor.
   (4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc urmatoarele:
   a) teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
   b) categoriile functionale ale dezvoltarii si eventualele servituti;
   c) reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare;
   d) reglementari privind asigurarea acceselor, parcajelor, utilitatilor;
   e) capacitati si indicatori maximali pentru volumele de marfa vehiculate, emisii de noxe.
   (5) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau de detaliu se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire, exclusiv cu respectarea reglementarilor urbanistice aprobate.
    ___________
    Art. 32. a fost modificat prin punctul 10. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 33. - (1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare, emit autorizatiile de construire.
   (2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia.
   (3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii, in raport cu importanta zonei si a investitiei.
   Art. 34. - Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de urbanism aprobate atrage raspunderea disciplinara, administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.

 

   SECŢIUNEA a 5-a
  Structura institutionala

 

   Art. 35. - (1) Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului.
   (2) Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, avizate si aprobate conform legii, este asigurat de Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si de institutia arhitectului-sef al judetului.
   (3) In acest sens, directiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Inspectoratul de Stat in Constructii si arhitectii-sefi ai judetelor colaboreaza permanent in vederea ducerii la indeplinire a prevederilor alin. (2).
    ___________
    Art. 35. a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 351. - (1) In vederea fundamentarii deciziilor de avizare a documentatiilor de amenajare a teritoriului, urbanism si arhitectura ale Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei se constituie Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala, organism stiintific, consultativ, fara personalitate juridica, formata din functionari publici si specialisti atestati in domeniu.
   (2) Comisia Nationala de Dezvoltare Teritoriala are urmatoarele atributii principale:
   a) analizeaza si propune spre avizare documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, potrivit legii;
   b) sustine elaborarea de programe de pregatire a specialistilor, precum si de planuri de invatamant si specializare in domeniile conexe.
   (3) Componenta Comisiei si regulamentul de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei.
   (4) Abrogat prin punctul 12. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.
   Art. 36. - (1) In cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean, respectiv in cadrul aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri de specialitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului. In cazul judetelor si municipiilor structura responsabila se organizeaza ca directie generala sau directie, in cazul oraselor structura responsabila se organizeaza ca directie sau serviciu, in cazul comunelor structura responsabila se organizeaza la nivel de compartiment.
   (2) Conducatorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judetene sau primariilor are statutul de arhitect-sef si reprezinta autoritatea tehnica in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din cadrul administratiei publice judetene si locale.
   (3) Arhitectul-sef desfasoara o activitate de interes public, ale carui scopuri principale sunt dezvoltarea durabila a comunitatii, coordonarea activitatilor de dezvoltare teritoriala, amenajarea teritoriului si urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu si a calitatii arhitecturale la nivelul unitatii administrativ-teritoriale.
   (4) Arhitectul-sef nu poate fi subordonat unui alt functionar public din cadrul aparatului de specialitate al presedintelui consiliului judetean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, directie generala, directie sau serviciu.
   (5) In activitatea lor, arhitectii-sefi sunt sprijiniti de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism, comisie cu rol consultativ care asigura fundamentarea tehnica de specialitate in vederea luarii deciziilor.
   (6) Arhitectii-sefi coopereaza permanent cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului in vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabila la nivel national, politicilor sectoriale, programelor nationale si proiectelor prioritare.
   (7) Arhitectul-sef al municipiului Bucuresti convoaca lunar si ori de cate ori este necesar arhitectii-sefi ai sectoarelor in vederea comunicarii si corelarii deciziilor, in limitele legii, in scopul asigurarii coerentei dezvoltarii teritoriului, protejarii valorilor de patrimoniu si calitatii urbane si arhitecturale.
   (8) La sedinte se analizeaza modul in care sunt duse la indeplinire hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare si a planurilor de urbanism si se prezinta informari reciproce privitoare la activitatea in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor la nivelul sectoarelor, avandu-se in vedere corelarea activitatilor din domeniu.
   (9) In vederea profesionalizarii si asigurarii structurilor de specialitate necesare dezvoltarii coerente si durabile, comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului in cadrul aparatului pot forma asociatii de dezvoltare intercomunitara, constituite in conditiile legii, impreuna cu alte comune sau cu orase, in vederea asigurarii furnizarii in comun a serviciilor publice privind planificarea urbana si teritoriala, eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire.
   (10) Pentru comunele care nu apartin unei asociatii de dezvoltare intercomunitara, constituite in conditiile legii, in vederea furnizarii in comun a serviciilor publice privind planificarea urbana si teritoriala, eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire, atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din aparatul de specialitate al primarului, avand cursuri de formare profesionala in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor.
   (11) In situatia in care aceasta cerinta nu este indeplinita, atributiile vor fi indeplinite de catre structura de specialitate de la nivel judetean, pe baza de conventie.
   (12) Structura de specialitate condusa de arhitectul-sef al judetului, al municipiului Bucuresti, al municipiului sau al orasului indeplineste urmatoarele atributii principale:
   a) initiaza, coordoneaza din punct de vedere tehnic elaborarea, avizeaza si propune spre aprobare strategiile de dezvoltare teritoriala urbane, precum si documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   b) convoaca si asigura dezbaterea lucrarilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism;
   c) intocmeste, verifica din punct de vedere tehnic si propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;
   d) urmareste punerea in aplicare a strategiilor de dezvoltare urbana si a politicilor urbane, precum si a documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
   e) asigura gestionarea, evidenta si actualizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului;
   f) organizeaza si coordoneaza constituirea si dezvoltarea bancilor/bazelor de date urbane;
   g) coordoneaza si asigura informarea publica si procesul de dezbatere si consultare a publicului in vederea promovarii documentatiilor aflate in gestiunea sa;
   h) participa la elaborarea planurile integrate de dezvoltare si le avizeaza din punctul de vedere al conformitatii cu documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism legal aprobate;
   i) avizeaza proiectele de investitii publice din punctul de vedere al conformitatii cu documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism legal aprobate.
    ___________
    Art. 36. a fost modificat prin punctul 13. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 361. - Functia de arhitect-sef este ocupata, in conditiile legii, de un functionar public, specialist atestat de Registrul urbanistilor din Romania, avand formatia profesionala dupa cum urmeaza:
   a) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, la nivelul judetelor, municipiilor resedinta de judet, municipiului Bucuresti si sectoarelor municipiului Bucuresti;
   b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenta si master sau studii postuniversitare in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului, la nivelul municipiilor;
   c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist si inginer in domeniul constructiilor absolvent de master sau studii postuniversitare in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului, la nivelul oraselor;
   d) cel putin de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer in domeniul constructiilor, avand cursuri de formare profesionala in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor, la nivelul comunelor.
    ___________
    Art. 361. a fost introdus prin punctul 14. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   Art. 37. - (1) In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea spatiala durabila, in coordonarea presedintilor consiliilor judetene si a primarilor de municipii si orase, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti se constituie Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism, ca organ consultativ cu atributii de analiza, expertizare tehnica si consultanta, care asigura fundamentarea tehnica a avizului arhitectului-sef.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 15. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   (11) Membrii comisiei sunt specialisti atestati din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum si din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de retele edilitare, transport.
    ___________
    Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   (12) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism de la nivelul consiliilor judetene si al municipiilor fundamenteaza din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-sef pe baza avizelor emise anterior de institutiile competente.
    ___________
    Alineatul (12) a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   (13) Avizul arhitectului-sef este un aviz tehnic care inglobeaza si coreleaza punctele de vedere ale institutiilor avizatoare competente si nu se supune deliberarii consiliului judetean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
    ___________
    Alineatul (13) a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanta de urgenta nr. 7/2011 incepand cu 11.02.2011.

 

   (2) asdfasdfasdf
29 VIZUALIZARI
PUBLICAT IN MONITORUL OFICIAL LA DATA: 10 IULIE 2001

LEGE nr. 279 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
de concesiune de servicii Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 3, după litera s) se introduce o nouă literă, litera s1), cu următorul cuprins:
“s1) parteneriat public-public – derularea în comun a unui proiect de către două ori mai
multe entităţi publice naţionale şi/sau internaţionale;”
2.La articolul 8, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a), b), d) sau e);”
3.După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:
“Art. 81
Derularea unui proiect în cadrul unui parteneriat public-public se supune regulilor din
domeniul achiziţiilor publice.”
4.La articolul 14 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“a) unui acord internaţional încheiat în conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care vizează furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări, destinate implementării ori exploatării unui proiect în comun cu statele semnatare, şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv;”
5.Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 19
Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii ori lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ.”
6.Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 20
(1) În cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât cea prevăzută la art. 124, autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute la art. 18 alin. (1), după caz, numai în circumstanţele specifice prevăzute la art. 94, art. 110 alin. (1) sau art. 122.”
7.La articolul 33 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b) formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire;”
8.După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins:
“Art. 331
(1) Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei/anunţului de participare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilor publice a documentaţiei de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În termen de maximum 14 zile de la data primirii documentaţiei în SEAP, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia:
a) de a emite autorităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atribuire, dacă prevederile din documentaţia de atribuire sunt conforme cu prevederile legale privind achiziţiile publice;
b) de a informa autoritatea contractantă asupra neconformităţilor constatate la nivelul documentaţiei de atribuire şi a motivului pentru care acestea nu sunt în concordanţă cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
(3) Documentele se transmit în SEAP în zile lucrătoare de către autorităţile contractante şi vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, emisă de un furnizor autorizat.”
9.La articolul 40, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care ataşarea documentaţiei de atribuire în SEAP nu este posibilă din motive tehnice imputabile operatorului SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a pune la dispoziţia oricărui operator economic care a înaintat o solicitare în acest sens sau, după caz, căruia i s-a transmis o invitaţie de participare, a unui exemplar din documentaţia de atribuire, pe suport hârtie ori pe suport magnetic.”
10.La articolul 431, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
“(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei de participare, în vederea participării la procedura de atribuire a contractului, atunci când prezenta ordonanţă de urgenţă prevede obligativitatea publicării unui anunţ sau a unei invitaţii de participare. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele informaţii:”
11.La articolul 46 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu
următorul cuprins:
“c) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca terţ susţinător în cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după       caz, a celei în care este ofertant asociat.”
12.La articolul 49 alineatul (2), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
“a) fiecare anunţ de intenţie/participare transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, în măsura în care anunţul respectiv este în legătură cu
aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124;
b) fiecare invitaţie/anunţ de participare transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, cu o valoare estimată mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 124.”
13.Articolul 691 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 691
Ofertantul/Candidatul/Ofertantul asociat/ Subcontractantul/Terţul susţinător care are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organ de conducere ori de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 69 lit. a), cu persoane ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, este exclus din procedura de atribuire.”
14.La articolul 122, literele i) şi j) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial;
j) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor ori serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract;
- contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte/licitaţie deschisă sau restrânsă;
- valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;
- în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective;
- autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la atribuirea contractului iniţial.”
15.La articolul 124, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 124
Peste pragul prevăzut la art. 19, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica procedura de cerere de oferte în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:”
16.La articolul 127, alineatul (3) se abrogă.
17.La articolul 178, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 178
(1) În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/anunţului de participare.”
18.Articolul 179 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 179
(1) Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi nivelul cerinţelor minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească.
(3) Criteriile de calificare şi selecţie precizate în cadrul invitaţiei/anunţului de participare trebuie să fie aceleaşi cu cele precizate în cadrul documentaţiei de atribuire.
(4) Orice modificare şi/sau completare a criteriilor de calificare şi selecţie precizate conform alin. (3) conduce la anularea procedurii de atribuire, cu excepţia modificărilor dispuse prin decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.”
19.La articolul 186, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi financiară invocând şi susţinerea acordată, în conformitate cu prevederile alin. (1), de către o altă persoană, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele financiare invocate. Persoana care asigură susţinerea financiară nu trebuie să se afle în situaţia care determină excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 şi ale art. 181 lit. a), c1) şi d).”
20.La articolul 190, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează capacitatea tehnică şi profesională invocând şi susţinerea acordată, în conformitate cu prevederile alin. (1), de către o altă persoană, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziţia candidatului/ofertantului resursele tehnice şi profesionale invocate. Persoana care asigură susţinerea tehnică şi profesională nu trebuie să se afle în situaţia care determină excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 şi ale art. 181 lit. a), c1) şi d).”
21.La articolul 199, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 199
(1) În cazul aplicării criteriului «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere  economic», oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire cel puţin ordinea descrescătoare a importanţei factorilor de evaluare care urmează să fie utilizaţi.
……………
(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza, în mod clar, în invitaţia/anunţul de participare, precum şi în documentaţia de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora.”
22.La articolul 199, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
“(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentaţia de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi.
(5) Orice modificare şi/sau completare a factorilor de evaluare precizaţi conform alin. (3) conduce la anularea procedurii de atribuire.”
23.La articolul 204, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei proceduri de atribuire prevăzute la art. 18.”
24.După articolul 204 se introduce un nou articol, articolul 2041, cu următorul cuprins:
“Art. 2041
Într-un contract de achiziţie publică este permisă doar cesiunea creanţelor născute din acel contract, obligaţiile născute rămânând în sarcina părţilor contractante, astfel cum au fost stipulate şi asumate iniţial.”
25.Articolul 209 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 209
(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică în următoarele cazuri:
a) dacă au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme;
b) dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau dacă au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a
soluţiilor tehnice şi/ori financiare;
c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 204, autoritatea contractantă are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, dacă ia această decizie înainte de data încheierii contractului, numai în următoarele cazuri:
a) dacă autoritatea contractantă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 86 alin.
(2) lit. a), art. 102 alin. (2) lit. a), art. 117 alin. (2) lit. a) sau art. 1481 lit. a);
b) ca urmare a deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care se dispune eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire.
(3) Dispoziţiile alin. (2) nu pot aduce atingere obligaţiei autorităţii contractante de a anula o procedură de atribuire în urma unei hotărâri judecătoreşti sau a unei decizii în acest sens a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
(4) În sensul prevederilor alin. (1) lit. c), prin abateri grave de la prevederile legislative se înţelege:
a) criteriile de calificare şi selecţie, precum şi criteriul de atribuire sau factorii de evaluareprevăzuţi în cadrul invitaţiei/anunţului de participare, precum şi în documentaţia de atribuire au fost modificaţi;
b) pe parcursul analizei, evaluării şi/sau finalizării procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)
lit. a)-f).”
26.La articolul 213 alineatul (1), litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“o) documentele referitoare la funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, dacă este cazul;”
27.La articolul 222, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(5) Prevederile art. 48-50 şi ale art. 56 se aplică în mod corespunzător.”
28.La articolul 252, litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“k) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări, autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări care sunt similare lucrărilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări constau în repetarea unor lucrări similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract;
- contractul de lucrări iniţial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte/licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
- valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;
- în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată
câştigătoare în cadrul procedurii respective.”
29.Articolul 254 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 254
(1) În cazul în care ofertele prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de furnizare conţin produse originare din ţări terţe cu care Uniunea Europeană nu a încheiat niciun acord într-un cadru multilateral sau bilateral care să asigure accesul efectiv al entităţilor comunitare la pieţele acestor ţări terţe, aceste oferte pot fi respinse dacă proporţia produselor originare din ţările terţe depăşeşte 50% din valoarea totală a produselor care constituie oferta. În sensul prezentului alineat, programele de calculator utilizate în echipamentele pentru reţele de telecomunicaţii sunt considerate produse.
(2) În cazul în care două sau mai multe oferte sunt egale sau echivalente din punctul de vedere al punctajului obţinut în urma aplicării factorilor de evaluare, va fi aleasă acea ofertă care nu poate fi respinsă în temeiul dispoziţiilor alin. (1). Valoarea acelor oferte este considerată echivalentă, în sensul prezentului articol, în cazul în care diferenţa dintre preţurile prevăzute în propunerile financiare nu depăşeşte 3%.
(3) Cu toate acestea, o ofertă nu poate fi aleasă în detrimentul altei oferte dacă această alegere ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate ori dificultăţi tehnice de utilizare sau de întreţinere ori costuri disproporţionale.”
30.La articolul 266, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 266
(1) Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedura de atribuire, prin complete specializate, constituite potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului, aprobat potrivit art. 291.”
31.La articolul 274, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 274
(1) În vederea soluţionării contestaţiei/ contestaţiilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite Consiliului, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la art. 205 alin. (1), punctul său de vedere asupra acesteia/acestora, însoţit de orice alte documente considerate edificatoare, precum şi, sub sancţiunea amenzii prevăzute la art. 275 alin. (3), o copie a dosarului achiziţiei publice, cu excepţia anunţurilor publicate în SEAP şi a documentaţiei de atribuire, atunci când aceasta este disponibilă şi poate fi descărcată direct din SEAP. Lipsa punctului de  vedere al autorităţii contractante nu împiedică soluţionarea contestaţiei/contestaţiilor, în măsura în care s-a făcut dovada comunicării acesteia/acestora.”
32.La articolul 276, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 276
(1) Consiliul are obligaţia de a soluţiona pe fond contestaţia, indiferent dacă există alte cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată referitoare la aceeaşi procedură de atribuire, în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă, respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedică analiza pe fond a contestaţiei, conform art. 278 alin. (1). În cazuri temeinic justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit o singură dată cu încă
10 zile.”
33.La articolul 278, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat şi poate pronunţa o decizie prin care fi anulează în parte sau în tot, obligă autoritatea contractantă să emită un act sau dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. În cazul în care Consiliul dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire.”
34.La articolul 2781, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 2781
(1) În măsura în care Consiliul respinge contestaţia ca nefondată, autoritatea contractantă va reţine contestatorului din garanţia de participare în raport cu valoarea estimată a contractului următoarele sume:”
35.Articolul 2871 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 2871
(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune prin rezoluţie comunicarea acesteia, precum şi a înscrisurilor depuse către pârât şi stabileşte primul termen de judecată, care va fi de cel mult 20 de zile de la data înregistrării.
(2) Termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 10 zile.
(3) Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 3 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancţiunea decăderii, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.
(4) Reclamantului i se va comunica de îndată întâmpinarea depusă de pârât în termenul prevăzut la alin. (3).
(5) Cererea reconvenţională se introduce în termenul prevăzut la alin. (3).”
36.Articolul 2874 se abrogă.
37.La articolul 293, literele a) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) încălcarea prevederilor art. 23;
…………………..
e) încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la anunţul de atribuire, şi/sau neîndeplinirea de către autorităţile contractante a obligaţiei de înregistrare în SEAP, astfel cum este prevăzut de legislaţia în materia achiziţiilor publice;”
38.La articolul 293, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:
“e1) încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă cu privire la anunţul de atribuire;”
39.La articolul 293, literele j1) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“j1) schimbarea criteriului de atribuire precizat la nivelul invitaţiei/anunţului de participare şi în documentaţia de atribuire pe parcursul aplicării procedurii de atribuire;
…………..
l) aplicarea incorectă, în cadrul procesului de selecţie şi/sau de evaluare, a criteriilor stabilite prin documentaţia de atribuire ori aplicarea altor criterii decât a celor stabilite la nivelul invitaţiei/anunţului de participare şi prin documentaţia de atribuire;”
40.La articolul 293, după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins:
“w) nesolicitarea de către autoritatea contractantă a informaţiilor necesare pentru evaluarea ofertelor care prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat.”
41.La articolul 294, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 294
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. e1), f), n), u) şi v) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. a), c), k), m1), q), s), t) şi w) se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 80.000 lei.”
42.La articolul 295, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârşirii faptei.”
43.La articolul 2961 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b) au fost încălcate prevederile art. 205 alin. (1), art. 206 alin. (3), art. 2563 alin. (3);”
44.La articolul 2961 alineatul (1), după litera f) se introduc două noi litere, literele g) şi h), cu următorul cuprins:
“g) nerespectarea/modificarea criteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor de evaluare prevăzute/prevăzuţi în cadrul invitaţiei/anunţului de participare;
h) modificarea contractului a condus la diminuarea avantajelor şi, după caz, a factorilor de evaluare care au stat la baza declarării ofertei câştigătoare.”
45.La articolul 2961, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
“(4) În cazuri temeinic justificate, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună la cererea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, prin încheiere motivată dată cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului.”
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 872 din data de 9 decembrie 2011